Triunghiul rupestru

Fascinația pentru treimi sau triunghuri misterioase străbate lumea în lung și în lat. Sigur că nici plaiurile românești nu fac notă discordantă. Vă vorbeam în postarea de aici despre schitul Nămăiești, schitul rupestru cu legende din vremea creștinării Daciei, dar acest schit nu este singur ci face parte dintr-un triunghi spiritual alături de schitul Cetățuia și schitul Corbii de Piatră. Un triunghi echilateral cu latura de 20 de kilometri pare că unește imaginar cele trei lăcașe de cult deşi nimeni nu poate confirma cu exactitate acest lucru. Unii contestă, și ei fără date exacte, alăturarea celor trei schituri. Nota, așa zis, discordantă o face schitul Corbii de Piatră, schit care se spune ca nu ar fi schit ci “monastire” conform hrisoavelor vechi iar hramul este diferit de al schiturilor Nămăiești și Cetățuia iar triunghiul, spun tot ei, este scornit de dragul spectaculosului.

Dar nu despre Corbii de Piatră vom vorbi acum ci despre alt colț al așa zisului triunghi, schitul Cetațuia.

De la prima vedere am sesizat asemănarea poziționării cu cetatea Poienari, am gasit același urcuș pieptiș numai că aici nu avem trepte ci o cărare șerpuită prin padure, cărare supranumită și Via Dolorosa sau Drumul Crucii. La fiecare colț al potecii găsim scene cu drumul lui Iisus către locul răstignirii. Deși urcușul cere ceva efort, am întâlnit pe potecă bătrâni și copii care reuşeau să ajungă sus la schit.

Istoria schitului, azi ridicat la rang de mânăstire, pare a fi una suficient de zbuciumată cu căderi în ruină și reclădiri. Aici se adună laolaltă, conform legendelor reale sau imaginare, Zamolxe, Negru Vodă, Mihai Viteazul, Ioanichie Schimonah (singurul cuvios român ale cărui moaște au fost găsite întregi), Nicolae Alexandru Basarab și ,de ce nu, Cavalerul Trac.

Astfel de așezări păstrează aproape nealterat spiritul inițial al creștinătății. Săpate și amenajate în comuniune cu natura, în stâncă, exprimă credință puternică lipsită de fast sau bogăție, așa cum a fost ea propovăduită. Locul, dacă stăm să ne gândim, îmbină religia precreștină a dacilor cu religia creștin-ortodoxă.

Din păcate și aici locul este umbrit de cerșetori insistenți. Dacă aveți ceva mărunțiș prin buzunare, puteţi să-i faceţi fericiţi. Apoi, mergeți sus, la schit, la grota cuviosului, la capul de leu, încărcați-vă spiritul în peștera Moșului(Zamolxe) și nu în ultimul rând, admirați priveliștea absolut deosebită.

Vedere spre schit din șosea

Începutul urcușului spre schit

Crucea lui Mihai Viteazul de lângă schit

Poteca spre schit

O mică troiță pe potecă

Sus aproape de vârf

Cruce în memoria sfântului

Peștera sfântului

Urme lăsate de vizitatori

Vedere spre comuna Cetățeni

Vedere asupra văii

Vedere asupra văii

Capul leului panoul

Capul leului stânca

Crucea lui Mihai Viteazul

Crucea lui Mihai Viteazul

Placa memorială de sub cruce

Trepte la intrarea în curtea schitului

Trepte la intrarea în curtea schitului

Biserica nouă în stil maramureșean

Spre cavalerul trac

Cavalerul trac

Spre peștera Moșului unde se spune ca însuși Zamolxe și-ar fi găsit sălaș

Peștera Moșului

Peștera Moșului-Zamolxe

Peștera Moșului

Vedere din fața peșterii

Placă din biserica rupestră

Interiorul bisericii rupestre

Biserica rupestră

Anunțuri

4 gânduri despre „Triunghiul rupestru

Lasă un comentariu

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s