Mai țineți minte baile noastre termale de la Mihaieni? Plecasem la Budapesta cu gândul să încercăm și una din baile termale atât de celebre ale vecinilor de la vest. Și ne-au atras baile Széchenyi după niscai documentare dar și din ce am citit la fetele Viajoa și pentru că ne-a placut ideea de a face baie afară, la temperaturi mici.
La bai se ajunge, simplu, cu metroul galben până la stația Széchenyi fürdő deci imposibil de ratat. Intrarea se face prin două locuri, o intrare care este imediat cum ieși de la metrou și cealalta, intrarea principală, față în față cu Nagycirkusz, circul maghiar. Am fost îndrumați spre intrarea principală unde am plătit 4800 HUF pentru o intrare iar în preț era inclusă și cabina. Cabina, o chestie un pic mai mare ca un dulap de acte. Vă recomand să luați dulapior la vestiar. Ieșiți mai ieftin. Altceva oricum nu mai primești în acest preț. Ciudat aș zice eu, fiindcă la Odorheiul Secuiesc la Septimia am primit cel puțin un prosop mare, alb și pufos.
Afară, câteva grade dar uitai repede de frig fiindcă cele trei bazine te așteptau aburinde. Primul avea apa cam la 30-30 si ceva de grade și un sistem tip jacuzzi cu tot felul de bulburuci iar undeva în mijloc, într-un soi de țarc, apa țâșnea oblic și te învârtea ca la malaxor. Alaturi era o piscină cu apa la vreo 25-26 de grade dar unde nu puteai intra fară cască de baie. Nici asta nu am aflat până nu am auzit fluierul „salvamarului” de piscină care ne făcea semne să nu intrăm fără cască. Ultimul bazin, apa la aproximativ 38 de grade. Aici mi-a plăcut cel mai mult. Undeva, într-un colț, niște pensionari care păreau veniți de pe aleile din Cișmigiu, jucau de zor șah cu apa până la piept.
Am petrecut câteva ore la Széchenyi dar nu am fost atât de entuziasmat pe cât mi-aș fi dorit. Cred că puteți face alegeri mai bune fiindcă Budapesta este ofertantă la acest capitol.
Tot în zona bailor Széchenyi aveți parcul Zoo, Hősök tere( Piața Eroilor), Andrássy út un bulevard faimos care străbate un cartier plin de cladiri impresionante printre care si fosta ambasadă Iugoslavă (actuală Serbia) locul unde Nagy Imre a cerut azil politic dupa invazia sovietică. Şi tot în acest Városliget, imensul parc din mijlocul oraşului, îl veți gasi pe Anonymus „Anonymi Bele Regis Notarii”(scribul anonim al regelui Bela), autorul cronicii Gesta Hungarorum. Anonymus „locuiește” lângă Vajdahunyad vára (castelul Vajdahunyad), castel construit în mare parte după modelul castelului Huniazilor.
Orice turist/călător venit aici, la Budapesta, va dori să vadă gara Nyugati adică gara de Vest, gară construită de compania Eiffel . O clădire veche cu dantelărie din fier unde nu îți va fi greu să îți imaginezi sosirea unui tren de epocă.
Undeva, privind trist la parlament gasim statuia lui Nagy Imre.
În mod ironic sau poate nu, față în față cu monumentul eroilor sovietici găsim statuia lui Ronald Reagan iar în imediata apropiere clădirea impozantă a televiziunii maghiare.
Cum vremea era bună, am plecat rapid spre Sfântul Ștefan, să admirăm panorama Budapestei din inelul cupolei. Indiferent că veți merge pe scari(302 trepte) sau veți alege liftul, prețul este același, 500 HUF.
Fiindcă plimbarea îți face foame, nu poți să treci prin Ungaria fără să guști un gulaș după rețetă tipic ungurească și/sau un langoș, preparabil în vreo 14 prezentari culminând cu langoșul cu “de toate” .
Și dacă ne-am potolit foamea un pic, să dăm o raită și la Marea Sinagogă de pe strada Dohany. E sâmbătă, deci Sabat și este închis, așa că poate îmi veți povesti voi cum e înauntru.
Vis a vis de sinagogă o să găsiți o clădire tare interesantă despre care nu am aflat mare lucru și cu asta lansez al doilea concurs care va avea două teme. Prima temă va fi despre tocul lui Anonymus și ce semnificație are el iar a doua temă, despre clădirea cu imagini de pe Károly körút și povestea ei.
Câștigatorii sau câștigătorul vor putea să își aleagă o imagine din articolele cu Budapesta care va deveni carte poștală prin Postagram și pe care o vor primi acasă.
Succes!